Cererea de produse energetice, carburanți, gaze și energie electricitate, și-a revenit în primul trimestru al acestui an, după scăderi considerabile înregistrate în anii precedenți, potrivit datelor publicate de cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, OMV Petrom.
Companiile autohtone extrag astăzi de peste două ori mai multe gaze din depozite decât vor înmagazina, semnalând practic sfârșitul sezonului de iarnă, de extragere, și începutul celui de primăvară, de injecție de gaze în depozite.
Companiile autohtone extrag astăzi de peste două ori mai multe gaze din depozite decât vor înmagazina, semnalând practic sfârșitul sezonului de iarnă, de extragere, și începutul celui de primăvară, de injecție de gaze în depozite.
Companiile autohtone extrag astăzi de peste două ori mai multe gaze din depozite decât vor înmagazina, semnalând practic sfârșitul sezonului de iarnă, de extragere, și începutul celui de primăvară, de injecție de gaze în depozite.
Nivelul de umplere a depozitelor de gaze din România a coborât sub 50% la finalul lunii martie, însă acesta este unul extrem de ridicat pentru această perioadă a anului. Comparativ, anul trecut, gazul depozitat în facilitățile de înmagazinare autohtonă a coborât sub acest procent cu mai mult de o lună mai devreme, pe 20 februarie 2023.
Se estimează că cererea globală de gaze naturale va crește cu 34% în 2050 față de 2022, ajungând la aproximativ 5.360 de miliarde de metri cubi, transmite publicația azeră News.Az, citând Agenția Anadolu.
Companiile autohtone au în prezent înmagazinate o cantitate de gaze cu 3 TWh peste cea de la aceeași dată a anului trecut, existând posibilitatea ca România să iasă din această iarnă cu peste 50% din depozite pline. Cum consumul este în picaj, presiunea s-ar putea muta pe prețuri, care și așa sunt reduse, de 125 lei/MWh, cu 25 de lei sub prețul la care producătorii sunt obligați de guvern să vândă gaze furnizorilor pentru acoperirea consumului clienților casnici și CET-urilor.
Cererea de gaze naturale în Europa va scădea semnificativ în următorii 20 de ani, conform unui studiu realizat de compania de consultanță Deloitte și Institutul ecologic german Oeko, transmite DPA.
Europa a investit masiv în construcția de infrastructură necesară importului de gaz natural lichefiat (GNL) pentru a evita o criză energetică paralizantă, însă este posibil ca planurile sale să fi mers prea departe. Potrivit Bloomberg, dacă toate terminalele planificate vor fi construite, există riscul ca, în urma reducerii cererii cauzată de procesul de decarbonizare, infrastructura de miliarde de euro să se transforme pe termen lung într-o serie active neutilizate, care însă vor fi achitate din banii contribuabililor europeni.
Dublarea cotațiilor internaționale ale carburanților, triplarea prețului spot al energiei electrice și creșterea de patru ori a prețului gazelor pe piața angro, chiar dacă s-au reflectat în mai mică măsură în prețul la pompă și în facturi în urma intervențiilor guvernamentale, au condus la o distrugere a cererii, mai accentuată în special începând cu cel de-al doilea trimestru al anului.
Criza provocată de COVID-19 a adus cu sine o scădere a cererii de combustibili fosili, declin ce se poate prelungi pe perioada următorului deceniu, făcând ca o revenire la maximul din 2019 să fie puțin probabilă, potrivit unei analize a Boston Consulting Group (BCG).
Scăderea cererii de combustibili și gaze naturale cu 50% în luna aprilie a determinat deja o reducere a producției, însă efectele negative ale carantinării economiei și populației ar putea să se resimtă și asupra salariilor angajaților și asupra numărului acestora, susține Federația Patronatului de Petrol și Gaze (FPPG), într-un studiu publicat recent. Drept urmare, patronatul din domeniu propune ca angajații să fie plătiți doar pentru timpul efectiv lucrat, iar statul să suporte diferența parțială până la salariul complet al salariaților.
Cererea globală de energie va scădea cu 6% în acest an, cel mai mare declin procentual al ultimilor 70 de ani, în urma restricțiilor adoptate ca răspuns la criza coronavirus, estimează Agenția Internațională pentru Energie (AIE).
Producția de electricitate va fi singurul sector economic european în care cererea de gaze naturale va crește în viitoarele luni, în condițiile în care economia de pe Vechiul Continent a fost introdusă în carantină de măsurile anti-Coronavirus adoptate de diferitele guverne, consideră șeful diviziei de analiză a pieței gazelor a Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Jean-Baptiste Dubreuil, într-un interviu acordat S&P Global Platts.
Estimările că nivelurile stocurilor de gaze sunt insuficiente pentru această iarnă sunt indirect infirmate de Weather Company, care anticipează o iarnă blândă pentru Europa Continentală. Dacă se va adeveri, situația va influența negativ cererea de gaz și, implicit, prețurile gazelor pe Vechiul Continent. Dacă România va traversa o iarnă blândă, furnizorii de gaze vor fi obligați, în anumite condiții, să achite o taxă suplimentară.
România nu va avea nevoie de importuri de gaze naturale pentru satisfacerea consumului intern nici în luna noiembrie, în condițiile în care nu au mai fost importate gaze din aprilie, iar estimările Transgaz, coroborate cu rapoartele ANRE, relevă că cererea de gaze din partea consumatorilor români ar putea scădea cu mai mult de 6%, comparativ cu noiembrie 2014.